Viorica Dăncilă, atac frontal la adresa premierului Ilie Bolojan: „Austeritatea distruge firmele românești și adâncește sărăcia”
Într-o intervenție recentă, fostul premier Viorica Dăncilă a lansat un val de critici aspre la adresa pachetului de măsuri de austeritate implementat de guvernul condus de Ilie Bolojan. Dăncilă acuză actuala administrație că, prin majorarea taxelor și reducerea cheltuielilor publice, a generat un efect de domino negativ asupra economiei naționale, afectând în mod direct atât cetățenii de rând, cât și mediul de afaceri autohton.
Conform declarațiilor sale, politica fiscală promovată de Ilie Bolojan a dus la o spirală descendentă, caracterizată prin blocarea consumului, creșterea sărăciei și falimentarea a numeroase companii românești.
Taxele mărite, un obstacol pentru consum și dezvoltare
Principalul argument adus de Viorica Dăncilă vizează impactul direct al majorărilor de taxe asupra puterii de cumpărare a populației. Aceasta a subliniat că, într-o perioadă de incertitudine economică, creșterea fiscalității nu face decât să contracte și mai mult consumul intern, motorul principal al creșterii economice în România.
„Când oamenii au mai puțini bani în buzunar, ei cumpără mai puțin. Este o regulă de bază a economiei. Măsurile impuse de domnul Bolojan au lovit direct în clasa de mijloc și în persoanele cu venituri mici, care acum se gândesc de două ori înainte de a face orice achiziție care nu este strict necesară”, a explicat fostul premier.
Mai mult, Dăncilă a atras atenția asupra situației delicate a firmelor românești, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Acestea, deja vulnerabile, se confruntă acum cu o povară fiscală suplimentară care le sugrumă capacitatea de a investi, de a se dezvolta și, în multe cazuri, chiar de a supraviețui. „Vedem cum afaceri de familie, mici producători și antreprenori locali sunt nevoiți să tragă obloanele. Guvernul Bolojan pare să fi uitat că aceștia reprezintă coloana vertebrală a economiei românești”, a adăugat ea.
Care ar fi fost alternativa propusă de Dăncilă?
Întrebată ce ar fi făcut diferit în actualul context economic, Viorica Dăncilă a conturat o viziune complet opusă celei a austerității. În loc să taie și să mărească taxe, fostul premier ar fi mizat pe stimularea cererii agregate și pe sprijinirea activă a capitalului autohton. Pachetul său de măsuri fiscale ar fi inclus:
- Stimularea veniturilor: Menținerea sau chiar majorarea prudentă a pensiilor și salariilor pentru a susține puterea de cumpărare și a încuraja consumul.
- Sprijin pentru mediul de afaceri: Implementarea unor facilități fiscale pentru companiile care investesc în România și creează locuri de muncă, în loc de majorări generalizate de taxe.
- Accelerarea investițiilor publice: Direcționarea fondurilor către proiecte majore de infrastructură (autostrăzi, spitale, școli), care ar genera un efect de multiplicare în economie, creând locuri de muncă și contracte pentru firmele locale.
- Protecție socială: Consolidarea măsurilor de protecție socială pentru a oferi o plasă de siguranță categoriilor vulnerabile, prevenind astfel adâncirea sărăciei.
O confruntare a viziunilor economice
Dezbaterea dintre Viorica Dăncilă și abordarea guvernului Ilie Bolojan reflectă o confruntare clasică între două doctrine economice. Pe de o parte, guvernul actual promovează o politică de rigoare bugetară, considerând că echilibrarea finanțelor publice și reducerea deficitului sunt priorități absolute pentru a asigura stabilitatea pe termen lung. Viziunea lui Ilie Bolojan se bazează pe principiul că sacrificiile pe termen scurt sunt necesare pentru o fundație economică sănătoasă.
Pe de altă parte, Viorica Dăncilă susține o abordare social-democrată, de tip keynesian, în care statul trebuie să intervină activ pentru a stimula economia în perioade de criză, chiar cu prețul unui deficit bugetar temporar mai mare. Critica sa subliniază riscul ca măsurile de austeritate să provoace o recesiune mai adâncă decât cea pe care încearcă să o prevină, sufocând creșterea economică înainte ca aceasta să aibă șansa să își revină. Rămâne de văzut care dintre aceste două viziuni va prevala și ce impact vor avea deciziile actuale asupra viitorului economic al României.
